La picioarele muntiilor Apuseni in Depresiunea Crisului Repede in localitatea Remetea nr 300. In anul 2005 am impreuna cu sotia mea, Terezia si cu cei doi copii, Gergo si Reka am infintat o pensiune agro turistica familiara accentuata pe bucataria traditionala specifica zonei.
Momentan avem 15 camere cu baie proprie, iar in anul 2012 la 300m de pensiune am deschis un camping pe suprafata de 1ha cu locuri de campare pentru rulote, corturi si casute, toate acestea cu bai comune, si loc de luat masa.
Pestera a fost descoperita la 17 septembrie 1975 accidental, când în urma unei dinamitari în cariera de marmura de la Chiscau, s-a format o spartura, prin care a intrat pentru prima data om în pestera.
Pestera Meziad a fost pentru prima data explorata, descrisa si cartata de Czárán Gyula (1847-1906) care si-a legat numele de turismul montan în Muntii Bihorului. Astfel la începutul secolului al XX-lea facea parte dintre cele mai mari pesteri din Europa.
Zona Farcu este situata în bazinul superior al vaii Rosia (baziul Crisul Negru), în apropierea localitasii Rosia.Platoul carstic Dealul Farcu cu o altitudine de 375 m este locul, unde în anul 1987, în urma avansarii frontului de lucru al galeriei miniere, a fost descoperita Pestera cu cristale Farcu. Pestera este dezvoltata pe 251 m si o denivelare de 16m.
Muntele este traversat de un drum forestier de 53 km Rachitele-Ic Ponor- Padi?-Boga-Pietroasa. Sunt 31 km de la Rachi?ele la Padi? ?i al?i 22 de la Padi? la Pietroasa. Pe ambele capete doar o por?iune este asfaltata: Huedin- Rachitele, sau Bologa-Rachitele, iar pe partea cealalta Pietroasa - Sudrigiu. Drumul forestier este greu accesibil pentru autoturisme, si totusi pentru pozitia sa strategica Padisul este si va ramâne o zona agreata de iubitorii drume?iilor. Posibilitate de cazare nu prea este pe platou, dar dupa marimea santierului de lânga fosta cabana în viitorul apropiat se va rezolva si aceasta problema.
Este o cascada de cca.15 m formata pe pârâul Iedutului, afluent de stânga al Vaii Iadului. Se ajunge la ea din drumul de acces Stana de Vale - Coada Lacului Lesu.
Situata la altitudinea de 1102 m Stâna de Vale este o statiune de odihna si tratament, cunoscuta în ?ara si în stranatate. Apele oligominerale si feruginoase, presiune atmosferica scazuta, radiatia solara intensa si ionizarea crescuta a aerului sunt principalii factori care atrag turistii. De aici pleaca si sosesc o serie de trasee catre toate colturile muntilor Apuseni.
